70 de orașe mari din toată lumea s-au bătut cu pumnul în piept ca, până în 2050, să nu mai depindă de combustibilii fosili și că vor face tot ce le stă în putință să scadă emisiile de carbon care duc la schimbări climatice. Însă Danemarca, o țară de 5,5 ori mai mică decât România, și-a suflecat mânecile și a zis să dea lumii o lecție: „Vă arătăm noi cum se face! Facem toate astea în șapte ani”.
În timp ce Bucureștiul nu știe unde să mai construiască parcări pentru mașini, Copenhaga face parcări pentru biciclete. Practic, fiecare dintre cei 777.000 de locuitori are o bicicletă cu care să se plimbe pe cei 375 de kilometri de piste.
Țara se bazează în special pe energie verde și tot felul de inițiative pun umărul la
responsabilitatea pe care și-a asumat-o Danemarca. De exemplu, de curând, acoperișul unei stații de incinerare a deșeurilor a fost transformat într-o pârtie cu iarbă verde, pentru schi și snowboard.
Operațiunea caiacul verde
Însă, oricâte eforturi ar face danezii să aibă o țară curată, tot se mai trezesc din când în când cu deșeurile altora pe teritoriul lor. Curenții marini, de exemplu, plimbă ambalajele din plastic și le aduc în curatul din Copenhaga, pentru care guvernul și localnicii fac eforturi ca să-l păstreze curat. Portul a fost transformat în anii 90, dintr-unul foarte circulat, unde ajungeau vase mari, într-un spațiu de relaxare, perfect pentru înot. Chiar și așa, locuitorii au observat deseori plutind câte o pungă de plastic sau câte un ambalaj.
Un ONG a venit cu o inițiativă simplă, dar eficientă, prin care să împiedice aceste deșeuri să se scufunde și, ulterior, să se dezintegreze și să afecteze viața marină. Green Kayak închiriază două caiace, gratuit, celor care sunt dispuși să pescuiască orice gunoi întâlnesc în plimbarea lor, indiferent cât de mic sau mare e. Organizația le asigură participanților veste de salvare și echipamente pentru colectare. O altă regulă este ca oricine se urcă în caiac să posteze fotografii și video-uri pe rețelele sociale, astfel încât vorba și inspirația să meargă mai departe.
La întoarcere, după cele două ore petrecute pe canalele din Portul Copenhaga, turiștii sau localnicii trebuie să cântărească deșeurile colectate, alături de un membru al ONG-ului, apoi rezultatele sunt trecute într-o agendă unde Green Kayak ține evidența. Personalul va verifica deșeurile, ca să aibă o privire de ansamblu asupra tipurilor de gunoaie cele mai des întâlnite.
Până acum, din aprilie 2017, de când a fost lansată campania, au fost colectate 10 tone de gunoaie, din care șapte numai în 2018. Mii de voluntari și-au dedicat timpul și energia inițiativei, iar lista cu programări este ocupată, în sezonul cald, cu câteva luni în avans. Pentru cei care vor să se alăture mișcării, dar nu au răbdare să aștepte câteva luni până să le vină rândul, pot să plătească 65 de dolari pentru închirierea unui caiac.
Până și ambasadorii Norvegiei și Australiei în Danemarca au participat la o operațiune de recuperare a ambalajelor din plastic, ca să se convingă cum de, cu o barcă atât de mică, poate fi obținut un rezultat impresionant.
Acum, ONG-ul Green Kayak visează să umple lumea cu astfel de ambarcațiuni, iar cei care vor să se recreeze pe apă să-și facă un obicei să adune deșeurile pe lângă care alunecă barca lor. Și compania Carlsberg daneză a fost încântată de ideea concetățenilor săi și a promis să le mai mărească acestora flota cu un caiac.
Poate că este o inițiativă prea mică pentru toată cantitatea de deșeuri care ajunge în ape în fiecare zi (în fiecare minut, o cantitate de plastic echivalentă cu un camion este aruncată în ocean), dar de acolo pleacă inspirația. Așa cum a făcut o adolescentă din California care a adunat 50.000 de mingi de golf, una câte una, din apele de lângă cluburile de golf, și a ajuns să publice o întreagă lucrare științifică despre subiect, în colaborare cu Universitatea din Stanford.
Danezii știu că, dacă nu opresc doza de Carlsberg, probabil că o să-și facă drum spre Marea Insulă de Gunoaie a Pacificului, care se întinde pe 1.6 milioane de kilometri pătrați, mai mult decât dublul suprafeței Franței. Zona conține cel puțin 79.000 de tone de plastic (sau 1.8 trilioane de bucăți de plastic), dintre care 8% sunt microplastice. Până acum, toate speranțele erau în ambițiosul proiect Ocean Cleanup, care și-a propus să adune acele gunoaie, însă bariera plutitoare pe care o folosea nu poate să rețină plasticul. Așa că, până la urmă, Danemarca are dreptate cu atitudinea „Vă arătăm noi cum se face!” și cu inițiativele care încearcă să taie răul cât mai de la rădăcină.
